Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Istoric

Prima atestare documentară a satului Stăuceni datează„ de la 1588, octombrie 14…” când Domnitorul Moldovei de atunci, Petru Schiopul dăruieşte Mânăstirii Putna moşiile celor 4 sate.
În pădurea Rediu ce mărgineşte comuna, simţi mai mult ca oriunde firul tainic ce-i leagă pe locuitorii acestor meleaguri de Ştefan cel Mare. Legenda spune că după izbânda Marelui Domnitor de la Codrii Cozminului asupra leşilor (1497), cete răzleţe din oastea craiului Albert, prădau satele Moldovei. Aceştia au fost prinşi „ deasupra Botoşanilor, pe Dealul Târgului şi osândiţi să are înjugaţi la pluguri şi să semene ghindă … Şi a răsărit mândreţe de pădure căreia unii îi spuneu Dumbrava Roşie iar alţii Rediu”, adică… pădure tânără.

File de istorie
Săpăturile arheologice de pe teritoriul comunei Stăuceni au scos la lumină o aşezare străveche, din care s-au cules fragmente ceramice din neolitic ce aparţin culturii Cucuteni şi un tezaur monetar din evul mediu timpuriu.
Denumirea satului vine de la cuvântul de origine slavă – „stav”, care înseamnă iaz sau heleşteu.
Prima atestare documentară a satului Stăuceni datează„ de la 1588, octombrie 14…” când Domnitorul Moldovei de atunci, Petru Schiopul dăruieşte Mânăstirii Putna moşiile celor 4 sate.
O însemnare inedită din acest document „satul să rămână aşa cum a fost din veacurile trecute şi pământurile din toate părţile pe unde au fost stăpânite…” ne îndreptăţeste să credem că existenţa aşezării este mult mai veche.
În pădurea Rediu ce mărgineşte comuna, simţi mai mult ca oriunde firul tainic ce-i leagă pe locuitorii acestor meleaguri de Ştefan cel Mare. Legenda spune că după izbânda Marelui Domnitor de la Codrii Cozminului asupra leşilor (1497), cete răzleţe din oastea craiului Albert, prădau satele Moldovei. Aceştia au fost prinşi „ deasupra Botoşanilor, pe Dealul Târgului
şi osândiţi să are înjugaţi la pluguri şi să semene ghindă … Şi a răsărit mândreţe de pădure căreia unii îi spuneu Dumbrava Roşie iar alţii Rediu”, adică… pădure tânără.

Săpături arheologice răzleţe au descoperit pe teritoriul comunei Stăuceni o aşezare străveche, din care s-au cules fagmente ceramice ce aparţin unei faze neprecizate a culturii Cucuteni. Denumirea satului vine de la cuvântul de origine slavă „stav”, care Înseamnă iaz, heleşteu.
Prima atestare documentară a satului Stăuceni datează de la 1588, octombrie 14″ când Domnitorul Moldovei – Petru Şchiopul dăruieşte Mănăstirii Putna pământurile satului. O fnsemnare din acest document: „sătul să rămână aşa cum a fost din veacurile trecute, din toate părţile şi pe unde au fost stăpânite” ne tndreptateste să credem că existenţa aşezării este mult mai veche.

În pădurea Rediu, ce mărgineşte comună, simţi mai mult ca oriunde firul tainic ce-i leagă pe locuitorii acestor meleaguri de Stefan eel Mare. Legenda spune că după izbândă Marelui Domnitor de la Codrii Cozminului asupra leşilor, cete răzleţe din oastea craiului Albert prădau satele Moldovei. Aceştia au fost prinşi „deasupra Botosaniului, pe Dealul Târgului şi osândiţi să are Tnjugati la pluguri şi să semene ghinda (…) şi a răsărit mândreţe de pădure căreia unii Ţi spuneau Dumbravă Roşie iar alţii Rediu”, adică „pădure tânără”.
Sub aspect geostructural, comună Stăuceni este amplasată în întregime pe unitatea de platforma veche, numită Platforma Moldovenească. Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,15 km/kmp.
Apele curgătoare au direcţia de curgere nord-vest – sud-est şi sunt formate din râul Sitna şi pârâul Tease, acestea dublându-şi volumul în perioadele ploioase.adunând apele de pe versanţi.Paraiele, bălţile şi iazurile sunt puternic influenţate de caracteristicile climei temperat-continentale.

Iazurile şi bălţile au o suprafaţă totală de 144 ha şi un volum de 1.152.000 mc de apă.
Fiind situat în partea de nord-est a ţării, teritoriul comunei Stăuceni este supus influentelor climatice continentale ale Europei de Est şi mai puţin celor ale Europei Centrale, deşi majoritatea precipitaţiilor sunt provocate de mase de aer care se deplasează din vestul şi nord-vestul Europei.
Vecinătatea cu marea câmpie Euro-Asiatica face că, în general, clima să se caracterizeze printr-un regim al temperaturii aerului şi al precipitaţiilor cu valori caracteristice climatului continental-excesiv.

Ultima actualizare: 13:48 | 31.01.2023

Sari la conținut