Skip to content Skip to footer

Muzeul si Casa Memorială a
Patriarhului Teohtist Arapașu


Vezi mai mult

Festivalul
Vatra Satului


Vezi mai mult

Ansamblul folcloric
„Muguri de fluier”


Vezi mai mult

Festivalul
Plăcintelor


Vezi mai mult

ALBUME FOTO

Spiritualitate


Vezi mai mult

ACTIVITĂȚI DIN COMUNĂ


Vezi mai mult

Date de contact

Adresa: Stăuceni, jud. Botoșani
Email: primaria_staucenibt@yahoo.com

Aparatul administrativ

Primar: Epuraș Cozmin Iulian
Secretar General: Epuraș Luminița
Contabil: Miron Maria

Cuvântul primarului

În calitate de primar al comunei Stăuceni, adresez un sincer bun venit tuturor celor care aţi accesat pagina noastră oficială.
Am încercat să structurăm această pagină de web, astfel încât informaţiile difuzate să fie uşor accesibile atât pentru vizitatorii noştrii, cât şi pentru locuitorii comunei.

Prin intermediul acestei pagini, dorim să vă oferim informaţii legat de toate aceste aspecte şi dorim să vă facem cunoscut proiectele şi planurile de dezvoltare care urmează să fie realizate.

Cu stimă, primarul Epuraș Cozmin Iulian

METEO

Ora locală

4:37 pm

Așezarea geografică:

Comuna Stăuceni este aşezată în partea de nord-est a judeţului Botoşani, pe DN 29, 10 km de Municipiul Botoşani.

Numele localităților aflate în administrație:

Stăuceni, Tocileni, Victoria, Silişte

[lsvr_counter number=”1120″ label=”Nr. locuințe”][lsvr_counter number=”4″ label=”Nr. grădinițe”]
[lsvr_counter number=”3525″ label=”Populație”][lsvr_counter number=”4″ label=”Nr. școli”]

Investiţii în curs de derulare

  • Realizarea de spaţii verzi în comuna Stăuceni" conform Programului Naţional de Îmbunătăţire a calităţi mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi
  • Consolidare, reabilitare şi extindere Şcoala cu clasele I-VIII, localitatea Stăuceni, comuna Stăuceni judeţul Botoşani", proiectul este finanţat de Banca Mondială şi comuna Stăuceni
  • Construcţia grădiniţei cu program normal cu 4 săli de grupă în satul Tocileni, proiectul este finanţat de Banca Mondială şi comuna Stăuceni
  • Canalizare menajeră şi staţie de epurare localităţile Victoria şi Tocileni, comuna Stăuceni, judeţul Botoşani finanţat prin Administraţia Fondului de Mediu
  • Actualizarea Planului Urbanistic al comunei Stăuceni
  • Modernizare DC 31A Stăuceni-Tocileni , comuna Stăuceni, judeţul Botoşani- finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infastructurii

Investiţii propuse a fi realizate

  • Reabilitarea aducţiunii de apă a comunei Stăuceni
  • Modernizare drumuri de exploataţie agricolă în comuna Stăuceni - proiect propus a fi finanţat de fonduri FEADR
  • Construirea în centrul civic al satului Tocileni a Casei memoriale "Patriarhul Teoctist"
teren-de-fotbal-stauceni2-1024x575
scoala-stauceni-aerial2-1024x661
scoala-stauceni-2-1024x450

Bază sportivă cu două terenuri de fotbal, două de minifotbal, nocturnă și vestiare

Investiţia este de aproximativ 500.000 de euro şi a fost realizată de Federaţia Română de Fotbal în parteneriat cu primăria Stăuceni.
Investiţiile în zonă vor continua anul viitor. Urmează să se realizeze încă un teren de fotbal cu gazon natural, vestiare, o tribună şi o instalaţie de nocturnă.

Agricultura

Ocupaţia de bază a locuitorilor este agricultura prin cele două laturi străvechi şi definitorii: cultura plantelor şi creşterea animalelor.
Pe cele 2210 ha ce reprezintă extravilanul comunei, locuitorii cultivă cu precădere porumbul, grâul, floarea soarelui, trifoiul, soia, etc.

Cultura legumelor – foarte bine cotată la Stăuceni în trecutul apropiat – se practică în prezent pe suprafeţe mai restrânse, produsele fiind valorificate în piaţa orăşenească.

Creşterea animalelor este bine reprezentată în ultimii ani prin mărirea şeptelului şi ameliorarea unor produşi cu valoare biologică ridicată din rasele de bovine Bălţată românească şi metişi de Holldshtein, dar mai ales ovine din rasele ţurcană şi karakul.
Păsările domestice predominante sunt palmipedele (gâştele şi raţele domestice) deoarece reţeaua hidrografică bogată a comunei oferă cadrul propice acestor rase.

S.C. Piscicola Stăuceni are ca obiect de activitate reproducerea, creşterea şi comercializarea peştilor din speciile crap românesc şi a celor din complexul chinezesc.
În ultimii ani se conturează tot mai clar, dezvoltarea pe plan local a prelucrării produselor ecologice de origine vegetală şi animală.

Scurt istoric

Prima atestare documentară a satului Stăuceni datează„ de la 1588, octombrie 14…” când Domnitorul Moldovei de atunci, Petru Schiopul dăruieşte Mânăstirii Putna moşiile celor 4 sate.
În pădurea Rediu ce mărgineşte comuna, simţi mai mult ca oriunde firul tainic ce-i leagă pe locuitorii acestor meleaguri de Ştefan cel Mare. Legenda spune că după izbânda Marelui Domnitor de la Codrii Cozminului asupra leşilor (1497), cete răzleţe din oastea craiului Albert, prădau satele Moldovei. Aceştia au fost prinşi „ deasupra Botoşanilor, pe Dealul Târgului şi osândiţi să are înjugaţi la pluguri şi să semene ghindă … Şi a răsărit mândreţe de pădure căreia unii îi spuneu Dumbrava Roşie iar alţii Rediu”, adică… pădure tânără.

Muzeul si Casa Memorială a Patriarhului Teohtist Arapașu

Construită de autorităţile locale, casa memorială a vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist Arăpaşu expune spre vizionare bunuri personale ale fostului ierarh, donate muzeului de Patriarhia Română şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, şi este decorată cu obiecte tradiţionale specifice zonei Botoşani.

Casa memorială Teoctist Patriarhul a fost realizată după o fotografie din arhiva personală a familiei Arăpaşu. Construcţia, în stilul specific arhitecturii moldoveneşti, este formată din tindă şi două odăi, prispă şi acoperiş din stuf, şopron pentru unelte agricole şi coşar împletit din nuiele în ogradă.

În cadrul aşezământului sunt expuse mitra, toiagul arhieresc şi veşmintele fostului patriarh, dar şi cărţile scrise de acesta, obiecte ce au aparţinut familiei sale, o bibliotecă cu cele 17 volume de predici, precum şi numeroase medalii, plachete şi distincţii dobândite de patriarh în timpul vieţii.

muzeul-patrirhului-teohtist-tocileni48-1
muzeul-patrirhului-teohtist-tocileni45-1
muzeul-patrirhului-teohtist-tocileni27-1
muzeul-patrirhului-teohtist-tocileni39-1

Casa memorială dedicată Prea Fericitului Patriarh Teoctist Arapaşu, este construită în stilul arhitecturii moldoveneşti, cu o secţiune caracteristică sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX, formată din tindă şi două odăi, prispă cu deregi şi acoperiş din stuf, şopron pentru unelte agricole şi coşăr împletit din nuiele în ogradă.

Tinda oferă o expoziţe permanentă de fotografie ce încearcă să surprindă în memoria imaginii, cele mai importante momente din drumul lung al vieţii, credinţei şi ascezei monahale pe care a purces copilul Toderaş în Duminica Tomii a anului 1928.

Şi poate nu întâmplător ele sunt expuse cronologic, în sensul invers acelor de ceasornic – încercând parcă să întoarcă timpul … sau măcar să-l oprească pentru o clipă în faţa vizitatorului şi a veşniciei.

Ansamblul folcloric „Muguri de fluier”

Ansamblul folcloric Muguri de fluier a fost înfiinţat în cadrul Şcolii din localitatea Stăuceni, judeţul Botoşani, în toamna anului 2000, pentru a da o notă de profesionalism activităţilor extracurriculare şi manifestărilor artistice din şcoală şi comună. În ciuda atâtor

alte tentaţii cotidiene, s-a ales folclorul ca mijloc de exprimare – de etalare a talentului şi creativităţii tinerilor noştri.

De asemenea o analiză matură şi pertinentă ne-a determinat să adoptăm formule din stilul tradiţional – ca structură de tălmăcire artistică – prelungind în contemporaneitate firescul şi simplitatea, naturaleţea şi bogata frumuseţe a melosului de pură esenţă populară, moştenite peste generaţii de la rapsozii satelor moldave.

Originalitatea formelor de prezentare (versuri ale titanilor poeziei româneşti, melodii şi dansuri populare: hore, bătute, sârbe, doine şi balade – specifice zonei etnofolclorice în care ne aflăm) – îmbinate într-un scenariu divers dar discret, încearcă să dea personalitate micului nostru ansamblu.

Evenimente culturale

Vatra satului

Festivalul Plăcintelor

SCURT ISTORIC AL FESTIVALULUI „Vatra satului”– organizat în fiecare an pe 15 august de ziua Sfintei Marii
Festivalul folcloric „Vatra satului” a debutat în anul 2003 sub denumirea de Festivalul Internaţional de folclor şi artă tradiţională „Vatra”, fiind iniţiat împreună cu Societatea Culturală „Orpheus” afiliată la Organizaţia Internaţională de Folclor I.O.V. şi cu Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Botoşani.
Pe scena festivalului, în cadrul ediţiilor anterioare au evoluat pe lângă formaţii autohtone ansamblul „Alicata”- Sicilia (Italia), ansamblurile „Fluieraşul”- Cernăuţi şi „Trivliceanca”- Hotin (Ucraina) precum şi ansambluri artistice din Cehia, Republica Moldova, Portugalia şi Senegal. Dintre interpreţii consacraţi de muzică populară care au participat la manifestările noastre putem enumera pe: Sofia Vicoveanca, Irina Loghin, Anton Achiţei, Ionuţ Dolănescu, Daniela Condurache, Brânduşa Covalciuc, Alexandru Dumbravă, Viorica Galan, Ştefania Puiu, Valeria Arnăutu, Dan Doboş, Cornelia Ciobanu, Petrică Mâţu Stoian, Nicolae Glib, Constantin Bahrin, Mioara Velicu.

Albume foto

Ultima actualizare: 13:48 | 31.01.2023

Sari la conținut